vineri, 15 august 2008

tabara :X

mi-e dor de tabara. si de saptamana de dupa tabara. ce copil copac sunt...bineinteles ca mi-e dor de perioada aia.... era totu frumos...te aveam pe tine... pe tine cel dragutz nu evorba k si acum te mai am...[sau poate nu] dar nu asa cum as fi vrut. suntem pe duca... aqm 2 zile s-a facut o luna... pe 13...:)) ce zi cu noroc ne-am gasit si noi... poate sunt fraiera...de fapt sigur sunt fraiera... dar...doamne n-ai idee kt de fericita am fost atunci la get smart. si dupaia...si in general vorbind am fost fericita sa fiu cu tine.aveam senzatia k asa trebuie sa fie.banuiesc ca m-am inselat... asa cum m-am inselat si cu wily...de care mi-a placut 2 ani...cum m-am inselat si q adi..de kre mia plaqt un an...qm m-am insehlat si q cioby...pe care n-am fost in stare sa-l pastrez. am sperat k n-o sa gresesc. de-aia mam desp de cioby. am sperat k o sa fie bine. parea sa fie bine... nu mai conteaza. o sa-mi fie dor de tine sa stii. oricat de tampit te-ai purtat cu mine oricat de tare n-ai crede asta o sa-mi fie dor de tine. intr-un fel... nush...paote nu ar fi trebuit sa fac asta dar nu regret nimik. absolut nimik.
obisnuiam sa fim..."parintii perfecti" mai stii?:)) ce tare era...:-<
parintii perfecti nu se cearta asa k noi...
in fine.om vedea ce-o fi.sper doar sa fie bine.
pana atunci...>:D<

Keep me in your memory

am avut incredere. in mine. in voi. in el. dar....se pare ca m-am inselat nu-i asa? si totusi...as vrea sa cred ca gresesc. am inceput sa deschid ochii. mi-am dat seama ca eu sunt acolo pentru toata lumea dar k nimeni nu e acolo pentru mine cand am nevoie sa plang pe umarul cuiva k darius se desparte de mine si k eu nu stiu ce sa fac. doamne kta incredere am avut in voi...
m-ati dezamagit. si probabil o sa continuati sa o faceti. cu totii.
ce s-a intamplat q ataitudiena aia de dupa tabara? q toate mesajele q "va iubesc" q toate chestiile dragute pe care le ziceati? erau doare de fatada? erau doar k sa treaca timpul? nu ma conteaza...in momentu de fata nu mai conteaza nimik. pentru ca oricum nu o sa reactionati cand o sa cititi [dak o sa citit vreodata] asta.
poate k e vina mea. poate n-ar fi treuit sa ma implic. dar mi-ati inspirat incredere mai ales dupa 4 ani petrecuti impreuna. stiu ca nimik nu e vesnic dar nu ma asteptam sa treaca totul pe langa voi atat de repede ca si cum nimic nu ar fi existat. totusi... poate k dak n-am fi plecat q totii separat dupaia...dar kiar si asa... nua veati nici un drept sa va cimportati k si cum v-ar pasa...si apoi sa ma lasati balta... nu aveati absolut nici un drept sa faceti asta... o sa mai stam 4 ani impreuna...dar nus tiu dak mai merita efortu...nu stiu dak merita sa ma mai kinui pt voi...
sper sa se chimbe macar ceva kt de mic din toamna...pana atunci mai am o luna de asteptat...