miercuri, 3 decembrie 2008

by consuela :)

like totu’ tb sa aiba un start…totu a inceput printr-un joc…a continuat ca intr-un vis...si s-a sfarsit sub semnul intrebarii cu tristete si lacrimi.

nimeni nu prea credea ca o sa ajunga sa fie impreuna , pareau a fi la niste poli opusi, dar cum opusii se atrag...si datorita unei ambitii...sau din cauza ma rog depinde din ce perspectiva este privita povestea ...pur si simplu s-au cuplat dintr-o prostie..sau se mai poate numi lipsa de ocupatie...nu prea cred ca motivul este asa de important...

si au inceput sa iasa impreuna...fiecare actiune avea o explicatie logica , cel putin pentru ea ceva gen “nu am ce face de aia tot ies cu el” , “e prea cald in casa...am chef sa ies si nu am cu cn...deci ies cu el” sau “hmm...ma plictisesc...hai sa ies cu el”...tot timpu s-a bazat pe logica , iar aceasta la sfarsit i-a tras clapa.

erau ceva gen impreuna peste tot : in parc cand era vara , in unirii cand era prea cald , in parc si cand e frig , la patinuar , pur si simplu se plimbau pe strada...dar nu era totul asa de roz , adica se mai certau dar impacarile aveau momentele frumoase...si compensau cu totul certurile.

incetul cu incetul au ajuns reciproc sa tina foarte mult unul la celalalt , sa zicem ca erau dependeti unul de celalalt : sa vorbeasca la telefon cu orele si pe mess si sa se vada , cel putin odata pe saptamana era ceva cotidian , deja nu mai aveau niciunul atatea emotii ca la prima intalnire.

timpul se scurgea tot mai repede si cu timpul au venit si greutatile , dar pentru ca iubirea lor era puternica au reusit sa treaca cam peste toate si daca nu acestea s-au deteriorat in timp...

fara sa isi dea seama , nu stiu cine si nu stiu ce ii indeparta incetul cu incetul , dar intr-o zi ea a realizat tot ce se intampla si au discutat foarte deschis si in urma acestei discutii ea si-a notat in jurnal

“vreau sa zbor.vreau sa visez.pentru prima data vreau ce am.vreau sa ii mai spun o data cat de mult il iubesc.vreau sa ii mai spun un te iubesc din suflet”

de fiecare data cand se certau fiecare , in functie de randul cui era , trebuia sa ii dea o porunca astfel incat totul sa fie din nou ok ... primele au fost de genul “pupa-ma de 20 d ori” , “tine-ma in brate 10 minute fara sa zici nimic” , iar printre ultimele fiind “o declaratie de dragoste” , “o poezie” , “un sarut de un km”....

dupa un timp , pur si simplu , s-au despartit ...si de data asta pe bune nu ca in celalalte dati cand nu rezistau mai mult de o zi fara sa vorbeasca.era deja grav...adica era o cearta pe bune...nestiind ce sa faca a asteptat...

si asteptat...si asteptat...pana cand s-au linistit apele si s-au impacat...noaptea priveau luna impreuna si isi marturiseau sentimentele fara perdea ...atmosfera era romantica...totul era sincer...dar la un moment dat s-au despartit din nou...

au tot tinut-o asa , pana cand au reununtat sa se mai impace...fiind orgoliosi si incapatanati amandoi nu vorbeau intre ei , chiar daca nu mai puteau sa reziste , niciunul nu renunta , dar pana la urma ea a clacat...

acest lucru a generat o lunga conversatie , care a dus la :

el”vreau sa imi dovedesti sa ma iubesti”

ea”dar tu ma iubesti?”

el”da foarte mult chiar daca uneori nu iti arat...orice s-ar intampla si orice as spune si orice s-ar schimba in viata mea nu neaparat ca zicem ca o sa te iubesc o sa tin enorm la tine”

ea”da si presupun ca stii si tu asta despre mine nu?”

el”logic...stiam asta da nu eram sigur ca stii si tu...daaar...”

ea”intodeauna trebuie sa existe un dar...spune , [alintandu’l intr-un mod mai special]”

el”ca sa imi dovesti ca ma iubesti...vreau...sa nu ma mai cauti niciodata”

dupa aceasta discutie ... fiind pe mess a aparut “: x singed off”…ok…aqum totul era extrem de confuz ce avea sa faca sa ii dovedeasca ca il iubeste…sau…sa vorbeasca cu el…in acele momente s-a simtit singura…pustiita…fara sa stie ce sa faca…

niciodata nu mai fusese atat de ranita si indurerata , a plans aproape tot wekendul , care mai ramasese ma rog ca ei nu au mai vorbit de sambata seara apoi si-a sters lacrimile si a hotarat ca trebuie sa mearga mai departe cu sau fara el…cu inima sfasiata de atata durere si iubire neimpartasita s-a dus sa incerce sa doarma

oricat ar fi incercat nu gasea o explicatie logica niciun raspuns nimic…statea cu telefonul langa ea si nimic ii treceau prin cap doar niste concluzii prostesti ai anume :

“vreau sa am puterea sa ii mai zic cuiva vreodata te iubesc. vreau sa mai iubesc o data din suflet ...neconditionat. “… dar nu avea cum sa mai iubeasca pentru ca ea era deja indagostita de el …

si pentru ca il iubea , in adevartul sens al cuvantului din aceea zi nu a mai vorbit niciodata cu el...nu stie nici in ziua de azi de ce a vrut aceasta demonstratie , inca isi pune intrebarea”de ce?” ...variantele posibile sunt atat de multe dar un lucru e cert niciunul nu a mai cunoscut dragostea si fericirea ...pentru ca persoana predestinata inca este atat de aproape si atat de departe....

si chiar daca a trecut atata timp nu are ce face...inca il iubeste si cand isi va da seama ca sentimentul a disparut probabil atunci o sa discute cu el...pana atunci doar o sa priveasca cand intra pe mess , cand iese , ce stts are si probabil inca o sa ii mai dea sms-uri de sarbatorile importante...dar atat...visul lor s-a spulberat...povestea lor de dragoste a incetat sub semnul intrebarii si al confuziei totale...

marți, 2 decembrie 2008

by dan-O zi de Craciun

I

Soarele tocmai apunea.In fata mea se afla un drum lung si pustiu.Fulgi de nenumarate forme pluteau prin aer, parca dansand in jurul meu. Pe o parte si de alta a drumului strajuiau niste copaci mari si impunatori acoperiti de zapada. Ar fi fost un peisaj cu adevarat mirific de Craciun, daca nu as fi stat intr-o balta, inghetata, de sange.

Tipam din toti plamanii.In jurul meu nu se zarea nici o tipenie de om.Tipam si mai tare.Nimeni nu ma auzea. Am continuat sa zbier pana cand eram asa ragusit incat nici eu nu mai imi recunosteam vocea. Aveam un gust neplacut de sange in gura. Am inceput sa ma tarasc incetul cu incetul, incercand sa raman treaz cu orice pret.

Prost moment sa fii doar intr-un tricou si blugi. In nici un caz nu ma asteptam ca o sa ajung in situatia asta azi dimineata cand m-am trezit. Invinse de frig, picioarele nu ma mai ascultau. Cateva spasme, apoi nu le-am mai simtit deloc.

Viata imi trecea prin fata ochiilor,intr-o nuanta ciudat rosiatica.Primii mei pasi, prima mea bicicleta, prima mea aluna stricata pe care a trebuit sa o scuip, primii mei prieteni, prima fata pe care am iubit-o. Oare as fi putut sa evit acest destin? Poate. Incetul cu incetul, ochii mei se inchideau. Gata. M-am dus. Totul s-a sfarsit.

II

- Hai, Vlad, trezeste-te! urla sora mea. Uite ce frumos este afara, vrei sa pierzi toata ziua dormind?

- Mhm…cinci minute … am raspuns eu si am imbratisat perna si mai strans.

- Asta ai zis si ultima oara! exclama din nou ea.

- Ah…pai…zece minute atunci, am spus si apoi m-am intors cu spatele la ea.

Alina,realizand ca nu va reusi asa, aplica o noua tactica. S-a dus la geam si dintr-o miscare brusca a tras draperiile. O lumina orbitoare m-a facut sa sar din pat.

- Gata! Gata! M-am trezit. Acum esti fericita?

Sora mea a zambit larg si a dat sa iasa de la mine din camera.

- Ah, sa nu uit, noroc azi la marea ta intalnire cu Ana! zise ea apoi pleca.

Alina avea dreptate. Trebuia sa ma vad ziua aceea pe dupa-amiaza cu Ana.

Ana… Ana avea 16 ani, cu un an mai mica decat mine. Nici o alta fata nu se compara cu ea. Avea parul lung si negru. Ochii ii erau caprui… si ce ochi! Odata ce ii vedeai parca te hipnotizau,si te puteai uita zile intregi la ei… Iar buzele ei superbe si carnoase, iti trezeau niste ganduri… Sa nu mai vorbim despre corpul ei perfect proportionat…mhm… Da, ziua aceea se anunta a fi cel putin interesanta!

III

Am fost cu Ana la film. Pot sa zic ca lucrurile mergeau destul de bine... Am iesit afara din cinematograf, mergand cu Ana care se sprijinea de mine. Pe fata ei se schita un zambet si zise:

- Uite, incepe sa ninga! Ce frumos…

- Da. Si este si Craciun...

- Dar tie nu iti este frig doar in tricou?

- Ei si tu acum… te ingrijorezi prea mult. Ce se poate intampla?

Eram intr-o stare de beatitudine. Vroiam sa continue la nesfarsit. Am continuat sa ne plimbam prin zona istorica a orasului. Era pustiu, intr-o antiteza totala cu zilele trecute. Toti oamenii erau probabil acasa petrecandu-si Craciunul cu cei dragi. Strada era inchisa pentru consolidari capitale,dar noi doi sfidatori inaintam veseli pe ea.

Brusc, cainii care pana atunci stateau linstiti au inceput sa se agite.Cateva momente mai tarziu totul a inceput sa se zguduie. Ana se uita speriata la mine.

- Cutremur! am urlat ambii simultan.

Caramizi din cladirile de langa au inceput sa cada. Am inceput sa fugim disperati spre un parc care era aproape. Parcursesem deja jumatate din distanta,cand o umbra se vazu in spate… O bucata imensa de beton cadea spre noi. Am impins-o cat de tare am putut pe Ana, in speranta ca macar ea sa scape.

Blestemate sa fie cladirile cu buline rosii… am simtit o durere oribila in spate si am cazut la pamant.

IV

In fata mea era casa de la tara, unde am copilarit. Era inconjurata din toate directile de un camp,taiat de un rau care trecea la cativa metri de ea. Cu toate ca era zi, cerul era plin de nori, dand o senzatie sinistra de intuneric. Din senin aud o voce suava… era mama mea!

- Vlad, zise ea.

- Mama ? Unde esti? Unde suntem? intreb eu repede.

- Nu sunt mama ta. Am ales sa comunic cu tine in aceasta forma pentru ca mintea ta nu poate intelege ceea ce eu reprezint. Tu, inconstient, ai ales locul acesta. Probabil este adanc inradacinat in amintirile tale ,raspunse ea calm.

- Daca nu esti mama mea, atunci cine esti ?! am zis revoltat.

- Am ales aceasta voce pentru ca iti este cea mai familiara si draga tie. Cat despre cine sunt… sunt cunoscuta sub numeroase nume. Printr-o simplificare grosolana poti sa consideri ca sunt … Spiritul Craciunului.

- Spiritul Craciunului … ce povesti de copii mici!

- Aceasta nu este o gluma. Esti pe cale de a muri! a spus parca scuipand vorbele nervos.

O usoara senzatie de teama se infiripa in sufletul meu. Ultimile cuvinte ma cutremurara. Simteam ca sunt intr-o criza de timp… nu puteam sa concep ce se intampla cu mine! In jurul meu ceva nu era bine… un vant de nicaieri, rece ca gheata, ma sageta, lasandu-ma ingrozit, nemiscat si confuz.

Cerul s-a inegrit si s-a pornit un adevarat vifor afara. Ploaia cadea asa de mult incat de abia puteai vedea din cauza ei, iar la fiecare cateva secunde mai se auzea un tunet. Era cu adevarat infricosator.

- Eu insa cred ca ai merita sa ti se ofere inca o sansa, continua ea.

- De ce?

- Circumstantele tale au fost speciale. Te-ai sacrificat pentru o fata pe care de abia o stiai.

- Ah…Ana….

Nuante rosiatice incepura sa cuprinda cerul. Printre suieraturile vantului parca auzeam un sunet de sirene. Clar. Incepusem sa-mi pierd mintile.

- Ei bine, a venit momentul. Locul tau nu este in aceasta lume. Nu inca. Adio… Vlad!

Am simtit o zguduitura puternica si am simtit ca ma pierd in infinit. Mi-am inchis ochii, cuprins de teama necunoscutului. M-am fortat sa-i deschid din nou.Ma aflam la spital. Ana imi zambea calduros si ma tinea de mana.

Sfarsit

scrisa de Dan Barbulescu in ziua in care nu a putut sa se vada cu mine pentru ca trebuia sa scrie asta.[ps..autorul ii multumeste lui Andrei Stroescu, fara de care nimic din toate acestea nu ar fi fost posibile]




sâmbătă, 1 noiembrie 2008

impresii...

imi e dor de vara.de knd a inceput scoala numai prostii fac.sau cel putin asa mi se pare. de vreo 3 saptamani incoace am inceput sa imi fac ordine in viata. desi eu inca stiu mai multe despre problemele oamenilor decat stiu ei insisi, ma simt bine...mi se pare si mie in sfarit k am prieteni.desi uneori ma saturi si mi se face dor de vremurile bune de demult..dintr-a 8a knd kiar puteam sa spun k am prieteni adevarati fara sa ma simt ciudat. prietenii aia adevarat ink ii mai am. si nu s-au schimbat. au ramas la fel de adevarati k intotdeauna. doar k aqma am un sentiment constant de dor de ei :)
ce sa va mai spun...pt aproape o luna kiar am crezut k am uitata de vara. eram q toni. parea ok. ma rog. nu era. aqma...m-am obisnuit cu ideea k probabil kiar nu am ce sa fac in privinta lui.trebuie sa astept sa-mi treak de la sine. am un fratior [dragos] am un best friend [vanghi]..mai am vreo 2 best freinds [gogo si iuli..luv u ppl :x] si am bratarile unui tip :)...deja celebru la noi in clasa desi nu imi explik de ce...:-? m rog.
azi am avut primul meu concurs de mate in deplasare din cariera mea de liceeana. am fost la galati. am faqt q totii incredibil de prost. m rog. nu asta e important. atmosfera a fost altfel dekt la concursurile din gimnaziu. lipsea ceva. sau cineva. lipseste diriga. am ramas fara punctul central al eforturilor noastre. am ramas fara drectie. nu mai exista nimeni care sa se ocupe de noi, nimeni care sa ne indrume, nimeni care sa ne faca sa vrem sa dam ce e mai bun din noi. de sever ni se rupe. munte tokmai nea abandonat. doamne kt de dor o sami fie de el.
mi-am gasit o noua ocupatie... se numeste Vampire Knight. il am de la dan [esti cel mai tare omule]. e ft bun pt k imi distrage atentia de la lucrurile insipide ale banalului de zi cu zi si de la problemele mele proprii si personale.
abea astept exacrsia. galatiu a fost un fel de preludiu. cel putin pt noi fetele. e ft tare sa fii cu prietenii undeva fara stresul concursului de a 2a zi.
in concluzie...fericirea mea kre a inceput prin iarna lu a8a knd mia trecut depresia...a incetat knd a inceput clasa a9a...sau putin inainte...imi vreau viata si vara inapoi...
schimbari...imi este frica de ele..si totusi, ma prestez la ele in fiekre zi.... as vrea sa evadez. sa nu fie nevoie sa ma adaptez la realitate. sa se adapteze ea dupa mine... ce usor ar fi...dar asta e deja fantasticul ala nenorocit de la romana...

sper sa fim ok.si sper sa trec clasa.pana atunci...imi iubesc prietenii :)

si tot vina mea e??

03.08.2008

vanghi: ma tu cand vezi un cuplu iti dai seama dc este o relatie de durata sau o una scurta

vanghi: intre ei

vanghi: ?

eu: oarecum

eu: de ce?

eu:

vanghi: tu la mine si adela cum zici ca e

vanghi: ?

eu: sincer nu vam mai vazut de mult impreuna

eu: dr oricum as fi zis k o sa dureze

eu:

vanghi: bine azi am fost la patinoar cu clasa si noi doi evitam sa ne vb

vanghi: deci acuma ce zici

vanghi: ?

eu: patinoar?

vanghi: artificial la orasul copiilor

vanghi: dar mai erau 2 cupluri cu noi

vanghi: si intre ei si noi era o mare diferenta

vanghi: deci nu stiu ori este ea f ,f sup pe mine ori nu a fost sa dureze?

eu: vb q ea

vanghi: nu am ce

eu: mda

eu: deci asta kiar e o pb

vanghi: cam asa

eu:

eu: dak va despartiti dupa o luna jumate va bat pe amandoi frate

vanghi: dc?

eu: pai nu vreau sa fiti prosti]

vanghi: ma dc ea nu mai vrea asta e

vanghi: n-am ce sa fc

eu: ea nu mai vrea sau tu nu mai vrei?

vanghi: pai ultimele 2 dati cand ne-am vz a fost cu clasa si nici sa ne tinem de mana nu vroia dar aminte altele

vanghi: +

eu:

eu: knd am vb eu q ea parea ft fericita si asa

vanghi: de 2-3 sapt cand o invit undeva zice ca nu poate

vanghi: a si faza

vanghi: cica eu:esti ocupata azi?

vanghi: adela:aproximativ

vanghi: eu:ca azi mere clasa la patinoar

vanghi: si dc vi si tu

vanghi: la care de odata nu mai este ocupata si poate veni

eu:

vanghi: deci ia zi o parere sincera

vanghi: ?

eu: parerea mea sincera e k nar tb sa ma bag

eu: nush pana mea pote kiar are treaba

eu: knd am vb q ea aq vro 2 zile parea super fericita de voi si asa

vanghi: nu stiu ce a intervenit dar azi a fost super distanta

vanghi: asa

vanghi: deci

vanghi: un copil de 7 ani

vanghi: vede cele 2 cupluri cu noi in grup ca se saruta

vanghi: si intreba dar dc doar 2 din 3 se saruta

vanghi: ca voi doi nu sunteti inpreuna

vanghi: *impreuna

vanghi: la faza aia liniste totala

vanghi: deci momentan e nasol

eu:

vanghi: sa vd cum o rezolv

04.08.2008

eu: ce mai face adela?

vanghi: de unde sa stiu eu

eu: duf

eu: nai mnai vb q ea?

vanghi: nu

vanghi: ce sa mai vb

eu: suno si intreabo ce mai face

eu: spunei k tie dor naibii de ea

vanghi: rapunsurile ei la intrebare asta e

vanghi: nimik

vanghi: nu cont

vanghi: sau nu pot sa spun

vanghi: .....ii spun ca mie dor de ea , ea spune aham sau spune si mie

vanghi: si cam atat

eu: nashpa

vanghi: dap

05.08.2008

vanghi: super tare

vanghi: oricum tu ce faci azi

vanghi: ?

eu: m vad q alex si q sabi

eu: tu vezite q adela

vanghi: nu prea cred

06.08.2008

eu: o sa ma mai gandesk dak iti zik dupa ce se rezolva situatia q adela [adik dupa ce va impakti]

eu:

eu: dar o sa ma mai gandesc nu inseamna k o sati si zik

vanghi: pai nu cred ca ma mai inpac

vanghi:

eu: oooh

eu: imi vine sa vbesc cu ciobi

eu: poate va impaca el

eu: c ma oftik k suntem in pom

vanghi: tocmai am vb

vanghi: tocmai am vb cu el

eu: iai zis de faza q adela?

eu:

vanghi: dap

eu:

eu: hai mah

vanghi: ce

vanghi: ?

eu: nu pot sa cred k tu vbesti serios knd vrei sa te desparti de ea

vanghi: mai

vanghi: dc nu ma vd cu ea

vanghi: si cand ma vd nu suntem nu aratam ca un cuplu

eu: mai tii la ea?

vanghi: nu cred

vanghi: ca priten

eu: stii k ma dau q kpu de birou in mom asta

vanghi: dc

vanghi: ?

eu: au

eu: asa gata

eu: k esti fraier

vanghi: credema

vanghi: nu sunt

07.08.2008

eu: nici mie

eu: mia zis adela k vatzi desp

vanghi: aham

vanghi: deci sti

vanghi: e sup?

eu: nush

eu: nu prea pare sup

vanghi: cine

vanghi: darius

vanghi: ?

eu: dap

eu: are insolatie tiam zis

vanghi: eu vb de adela

eu: nu

eu: adela nu pare suparata

vanghi: aham

vanghi: mai devreme mam inbatat

vanghi: de nervi

eu: de nervi de ce?

vanghi: ca nu stiam cum sai jic

vanghi: sa ne desp

vanghi: lu adela

vanghi: sti cum e

eu: de fapt...nu stiu qm e

eu: nu mam desp niciodata de o tipa

vanghi: de un baiat

vanghi: acelasi lucru

eu: voi reactionati altfel

vanghi: zici tu

eu: zik eu

miercuri, 8 octombrie 2008

by paul-Basm

A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi, ma rog, tot s-ar povesti, un imparat. Numele sau era Taake si, impreuna cu regina sa, avea doi copii – pe Prypo si pe Anna. Infloritor si prosper era regatul sau, cu oameni gospodari si far’ de hoti sau manele. Regele era om intelept si chibzuit, chiar daca parea ca nu-i pasa de nimic. Carutele cu bunuri impanzeau cetatile, soldatii strajuiau strasnicele ziduri, oamenii si familiile lor erau linistiti si iubitori – doar mai beau din cand in cand niste palinca de casa, distribuita chiar de rege din rezerva sa.

Si-ntro dimineata, dupa cafeluta si biscuiti, regele, in halatul sau de casmir, tocmai se pregatea sa verifice vistieria regala, dupa obiceiul sau. Nu mica i-a fost surprinderea cand vazu o gaura in tavan, nici prea mare, nici prea mica. Fiindu-I frica de ce era mai rau, regele fugi spre cotlonul stiut doar de el. Si oh, cata dreptate avusese ! Hardul sau de 1TB, mandria familiei regale, fusese furat ! Chiar daca socat, regele nu putu sa nu remarce pe jos un fragment de panza neagra. Da… se rupsese din haina hotului. Cand o ridica, Taake inmarmuri. Citi cu usurinta o litera, Q. Simbolul celui mai inversunat dusman al sau, lordul Qerch.

Imparatul nostru nu mai zabovi. Cu o chemare epica – « Translateaza-ti pleata-ncoace », el isi summona fiul, pe Prypo. Acesta veni fugind cu o sticla in mana – sticla in care speram cu totii ca era Nestea- si se arata uimit sa afle ce patise tatal sau. « Nu-ti fie teama, tata ! Ca farama nascuta din tine, ca aschie sarita din grosul arbore al familiei noastre, n-o sa te dezamagesc si o sa-ti inapoiez eu Hardul ! Nimeni nu isi poate bate joc de noi cum a facut-o acest Qerch ». Fericit de curajul filui sau, imparatul il batu pe umar, spunandu-i ca-i va pregati pentru maine plecarea, cu cal, merinde, si toate cele. Prypo se imbujora, multumindu-i pentru incredere, insa abia apoi isi dadu seama. Profitand de emotia sa, imparatul ii sterpeli sticla cu pricina. « A naibii hoasca batrana », indruga Pyrpo. Apoi, se retrasese in camera sa, pentru a profita din plin de ultima zi de Counter-Strike si Miniclip.

Dis-de-dimineata, Prypo se furisa spre grajduri. Voia sa plece mai devreme, sperand ca va apuca totusi un trafic mai lejer. Sub saua calului gasi un bidonas cu Saniuta si un doua sandvisuri cu snitel – alaturi cu un biletel : « De la bunul tau unchi Gica, drum bun viteazule ! PS : te costa 20 de galbeni ». Prypo arunca biletul, incaleca si porni la drum. Era o dimineata frumoasa, cu nor de ceata deasa plutind deasupra pamantului ud. Prypo insa nu se gandea sa se intoarca din drum. Trecand de granitele regatului tatalui sau, insa doar cu o mica « atentie » de 30 de bucati data cui trebuia, feciorul se gasea acum sub soarele dogoritor, pe pamanturile lui Qerch. Totul parea diferit. Munti imensi cu ale lor creste strajuind campiile uscate pe care inainta, cerul rosu, ca insangerat de razboinicii ce aici si-au gasit sfarsitul.

Si merse, si merse, fara sa poposeasca, timp de 3 zile si 3 nopti, fiind obisnuit cu noptile nedormite din lacasul sau. In zorii celei de-a patra zile, zari castelul intunecat al lui Qerch. Fortareata parea inexpugnabila. Dar aici Prypo avea o solutie, un plan ascuns. De sub saua murgului scoase, impachetat, un costum de latex, un lasou cu un carlig in capat si o sabie cu amortizor. Isi piti murgul in mestecanis, apoi se apropie tiptil de zidurile inalte. Cu o miscare fina si indelung exersata, Prypo arunca carligul pe metereze, sprijindu-se altfel de zidul inalt si rigid. Ajuns pe ziduri, isi trase ultima piesa a echipamentului – masca cu J.F. Kennedy – pe fata. Dupa ce a lichidat o duzina de patrule cu sabia si cu cocktailuri Molotov improvizate dintr-o soseta cu nitroglicerina, Prypo ajunse in sala tronului. Langa tronul – GOL ! – se afla Hardul furat, inramat si curatat de praf. Incepu sa paseasca incet, dar sigur pe el. La 5 pasi de el, auzi o voce groasa si infricosatoare din spate. Se intoarse, tresarind de spaima. Lordul Qerch. Era doar o umbra, acoperit , invaluit de intuneric.

- O, tu, hotule, invidia te roade ! Bogatia tatalui meu, o doresti din suflet, stim amandoi asta. Asa ca te-ai gandit sa ne furi Hardul ! Lasa, ca o sa te invat eu minte. Ce alegi ? In backtracking sa ne masuram sau in cautare binara sa ne trantim ?

- Prypo, am auzit multe despre tine. Oamenii te cred chiar mai bun decat tatal tau. Insa EU sunt mai bun ca toti. Vom vedea cine va avea ultimul cuvant !

Insfacand un laptop, cei doi se pusera pe treaba. Si programara, si programara, zi de vara pana seara. Cand, in sfarsit, cele 20 de degete ostenite se lasara pe tastatura, si capetele se detera pe spate, lupta se terminase. Acum, totul depindea de evaluator. Qerch a fost primul care a vazut rezultatele. Pe cel mai rau test, avea 12 ms. Inima voinicului incepu sa bata nebuneste. Acum era clipa adevarului, clipa in care se va dovedi sau nu vrednic de sangele familiei. Si da ! 10 ms ! Qerch a inceput sa-si smulga parul din cap si sa urle de durere, in timp ce, fericit, viteazul insfaca Hardul si o lua la goana . Parcurse drumul pana la tatal sau intr-o zi, atat de mare si arzanda ii era dorinta dea a ii da batranului o veste buna.

Afland de peripetiile fiului sau, Imparatul nu se mai indoi vreodata de el. De asemenea, ii dadu mana Annei. Asta ar cam fi incest, dar cui ii pasa ? Si-am incalecat pe o sa si v-am spus povestea asa.


NU-MI ASUM DREPTURI DE AUTOR.CHESTIA ASTA E SCRISA DE PAUL :)

duminică, 5 octombrie 2008

anunt

orice asemanare dintre oitza mea si persoane reale este pur neintentionata :-" [si i-am cerut acordul sa ma lase sami botez oaia dupa el] :D si sper k nu sa suparat :-"

baaaaaaah :))

bah a inceput scoala :)) bah si e nashpa :))...avem numai profi idioti [te urasc ornella de ce ai profi mai misto k mine] :)) [si va urasc copii de la g kre faceti q profa de romana] :)).si avem teme la mate.muuuulte teme la mate.la info sunt bata :)) [ma pus p mine toni sa merg la avansati] :))...bah si am o oaie in clasa :)).. si alexandra e q varu :)) si eu ma inteleg bine q ilinca \:d/ si...umm...si manz e tare :)) si profu de logica e abs genial :)) si profa de bio :))


ah si dak iese ornella miss vianu sunt cea mai fericita :))...umm...si cretzomanu kiar e dragutz :)) si...sa mutat tudor inapoi...dar baaaah a incepus scoala si e nashpaaa :))...umm..ah da :)) jack :)) am poezii din locu ala .am zis "da" in fata unui ofiter de stare civila in locu ala :)) am racit in locu ala :))...ah si lmc :))...q [adi] si [toni] :)) doamne ce dubios e :)) :| [i mean it]...


dan e tare :)) [dan a lu adi i mean] si dan al meu e tare :)) [>:D<]


si mie dor de ami :(( kre a uitat de mine :((...si de consuela [pe kre o vad azi dak nu mai ploua] :))


knd am zis k "ne vedem in spate" nu credeam k o sa stau atat de mult acolo :)) dar imi place :)) [desi profii sunt batuti in kp si pun absente] :)) ah si sunt q toni in kz k nu stiati :)) si pe oaia mea o cheama milorad :)) [si sta in fata mea in banca] :))si...si ilinca e q tache :)) si roby poarta tocuri :)) si eu vreau botine si nu-mi ia nimeni :((


dar...pe scurt....scoala e nashpa.nashpa q N mare :)) [mai ales tema la mate]