Feelings part 2

Well...i sort of figured out why i always am depressed and sad and quiet and stuff. Uh. E ai greu decat credeam. Mai stiti prima zi de scoala? Ziua aia dubioasa in care alergam cu 50 km/h prin curte si imbratisam pe toata lumea? Ala e felul meu propriu si personal de a le arata oamenilor ca sunt heppy si de a le da si lor macar un pic acolo din fericirea mea?

Asta e problema. Eu dau celor din jurul meu cam..TOATA fericirea mea...si dupa ce le-o dau...de obicei pastrez un pic si pentru mine. De obicei e prea putin. Mereu se gaseste cineva care sa faca praf fericirea mea cu tot optimismu pe care il implica chestia asta. Eu sunt cam ca un ....rezervor de benzina?? [cred cel putin] sau mai bine zis ca un protofel. Acumulez greu fericire..putin cate putin...o pierd repede pe nimicuri si atunci cand ma umplu fie dau pe afara si ma golesc de tot fie pur si simplu cheltui toti banii pe nimicuri si ma golesc de tot. Si asta spune mule.

Poate sunt maniaco-depresiva cum ar spune matei. Ideea e ca nu-mi pasa. Imi place sa stiu ca macar o picatura din rezervoru meu de fericire care se umple greu si se goleste usor contribuie la umplerea altor rezervoare de fericire. Si ma simt al naibii de mandra de asta.

Inevitabil.

Te culci seara la 11 jumate, [sau pe la 8 din greseala, cum fac eu]. Te trezesti cand vine unul dintre parinti, aprinde lumina la tine in camera si incepe si zbiara "trezeste-te!!! E 7 fara 10. Ce ai prima ora?". Morocanos, deschizi un ochi, cauti patura, ti-o tragi peste cap si bodogani ceva de genul "lasa-ma-n pace. N-am chef de scoala azi.Ma duc si maine. Acum stinge prostia de lumina". Apoi, inevitabil, cineva vine, iti ia patura si zice "hai a intarzii. Nu te mai prostii atata".

Din obligatie, te duci la baie, te uiti in oglinda, te sperii de ce vezi, apoi te speli pe dinti, mai bodogani putin prin baie, apoi, inevitabil, te imbraci-de obicei cu ce-ti pica in mana, pentru ca na, la ora aia... numai de moda nu-ti arde. Apoi, iei ghiozdanul de pe birou, treci prin bucatarie de unde iti pescuiesti banii, mancarea, telefonul si cheile si primesti ca bonus niste intrebari de genul "ti-ai luat telefonul? Ti-ai pus aia? Da' cealalta?". Inevitabil, dai ochii peste cap, zici "Da mama, da...oooof", te freci putin la ochi, apoi te incalti si te cari...uitand probabil acasa jumatate din lucrurile pe care ai spus ca le-ai luat. Te urci in masina, dai drumul la radio, eventual pe Guerilla sau pe City ca orice om normal, pleci, ajungi in bulevard unde, inevitabil, te loveste brusc aglomeratia de dimineata. Toti oamenii somnorosi si morocanosi sunt in trafic la 7 a.m. In timp ce persoana care conduce langa tine se enerveaza pe idiotii care dorm in trafic, tu, semi-treaz, asculti muzica la radio, dai mai tare, schimbi programu, apoi te enervezi ca peste tot sunt reclame si te apuci si palavragesti foarte vesel cu cineva care oricum nu te aude pentru ca e prea atent la trafic.

Ajungi la scoala la si 33 speriat de bombe ca ar fi putut sa-ti vina profa, asta pana cand ajungi in fata clasei si vezi ca nu-s decat 2 oamenii ca restu mai intarzie si nici urma de prof. Deja treaz, te relaxezi, zbieri un "neata" catre doritorii de urari. Scoti 3 caiete la intamplare, asa sa nu te ia profu pe nepregatite, te asezi pe o banca si socializezi. Unu' citeste compacte. Fetele sunt la baie. Baietii sunt la bufet. Iti imbatisezi cele mai bune prietene dupa care vrei o acadea. Te rogi de tanti de la bufet sa-ti dea una roz si speri macar sa primesti una portocalie.

Inevitabil, vin profii. unul dupa altul. Pe unii ii stii deja de ceva ani. Altii sunt novice. Au venit anu' asta in liceu si se cred destepti. Pacat ca aia care se cred destepti nu sunt mereu. Inevitabil, cand vine profu, zambeste stingher la fetele plictisite de viata din fata lui, te strambi la el, apoi te strambi la colegul de banca, se stramba inapoi la tine. Te mai strambi la juma de clasa care fie dorm fie rad de prof fie se stramba si ei.

Cel mai bun lucru al vietii de elev sunt pauzele. Cum de mici am crescut in lumea vitezei, in 5 minute se pot face al naibii de multe lucruri. Te saluti cu juma' de scoala in drum spre bufet, unde stai 10 minute la o coada enorma ca sa dai 50 de bani pe o acadea pe care oricum, inevitabil, va trebui sa o arunci dupa 5 minute pentru ca, inevitabil se va auzi o voce isterica de profesor "nu mai mancati la ora mea!! de cate ori v-am spus!!". In urmatoarele 5 minute libere, ca acum deja ai intarziat la ora, iesi pana in curte sa iei o gura de aer su/sau zapada. Iti oxigenezi putin creierii si-ti mai destinzi fatadupa atata strambat la profi. Mai ai vreo 3 pauze. Te duci la baie, la o barfa, te uiti in pglinda si, inevitabil, iar te sperii de ce vezi. Mai bei o cola, mai faci un mishto de cineva si asa s-a dus ziua. Se termina orle, dai sa pleci acasa si iti dai seama ca n-ai cu cine. Te intalnesti cu aia de dupamiaza, mai bei o cola, furi un biscuite, si-ti gasesti 2 colegi care au drum comun cu tine macar pana in statia de autobuz.

Odata ajuns acasa, ai cam juma de oa sa te relaxezi, ca dupaia ai romana/engleza/mate/fizica sau orice altceva consumator de timp si chef. Mai faci niste teme, mai inveti, apoi, inevitabil, faci un dus, mai scrii cuiva o maslina intr-un mesaj sau un coment tampit pe hi5 si te pui in pat. dai sa citesti dar adormi cu cartea in mana pe la 11 juma...sau pe la 8..

Apoi o iei iar de la pagina 1.

Valentine's day or why do i hate pink hearts

Well, some wise kid once said in a movie "Valentine's Day is a holiday made by greeting cards companies to make people feel like shit". Somehow, he's damn right. I mean...I hate Valentine's day...and not for selfish reasons. But i belive that if you do lave somebody... you don't need Valentine's day to prove it. Cuz love's more than just taking somebody out on the 14th of feb. Love's more than just taking somebody an impersonal and totally unoriginal gift that probably other 200 ppl have bought.
Uh m-am plictisit de engleza. toata lumea e innebunita de valentine's. "Uh nuvreau sa fiu singur/a de valentine's" sau "Uh ce cadou sa-i iau de valentine's o inimioara roz pe care scrie 'te iubesc' sau o inimioara rosie pe care scrie 'kiss me'??". I mean.. ppl celebrate love everyday anyhow. So why do we still celebrate valentine's? E exact ce a zis matei de sms-urile cu poezioare luate de pe net de craciun. De ce sa trimiti la toata lumea din angenda un sms impersonal cand poti pur si simplu sa-i suni pe oamenii la care tii si sa le spui simplu "Craciun Fericit bah!"? Ma rog cam asa e si cu Valentine's day. A devenit muuuuult prea comercial. Nu se mai bune accentu pe sentimente. Se pune accentu pe cadouri. Se pune accentu pe "a fi tare de valentine's". Toata lumea spune "vreau sa-i fac lu' iubi o surpriza de valentine's" shit ppl...nu-i faci o surpriza cuiva de ziua indragostititlor cand e evident ca se asteapta sa ii faci o surpriza nuh?? Ce naiba...what's the point of being commercial?? You don't have to be with somebody on valentine's to know that you are bing loved. You don't prove to anybody that you love them by making them a gift on valentine's day.

You don't show anything with valentine's day. You just show that you are unoriginal